La final de lună se împlinesc șase luni de când Andrei Popazu a preluat conducerea Comisiei Județene a Arbitrilor Giurgiu. Perioada a fost una intensă, cu foarte multe meciuri de gestionat, cu un lot numeros de arbitri tineri și cu nevoia de adaptare la cerințele actuale ale fotbalului județean.
L-am provocat pe Andrei Popazu la un bilanț pentru cele aproape șase luni de cand a fost numit președinte al CJA Giurgiu, iar discuția a devenit rapid un interviu amplu, direct, cu detalii din culise, comparații cu perioada observatorilor, plusuri, lipsuri, planuri, viziune și… un mesaj pentru 2026.
Înainte de a prelua conducerea Comisiei Județene a Arbitrilor, Andrei Popazu a fost președintele observatorilor, poziție în care coordona un grup de oameni cu experiență, foști arbitri sau foști jucători, majoritatea trecuți de 35–40 de ani.
Trecerea la conducerea arbitrilor a însemnat schimbarea completă a tipului de responsabilitate.
„La observatori gestionam aproximativ 30 de persoane. Toți știau foarte bine fotbalul, știau regulamentele, aveau experiență. La arbitri numărul este mult mai mare și profilul este cu totul altul. Avem arbitri de la 14 ani în sus, mulți la început de drum, unii abia acum învață noțiunile de bază”, explică Andrei Popazu.
În prezent, la nivelul județului Giurgiu, lotul de arbitri se ridică la aproximativ 75–80 de arbitrii activi, numărul crescând spre 90 dacă sunt incluse și școlile de arbitri deschise la Giurgiu și Bolintin Vale.
: În unele weekenduri sunt programate până la 78–80 de meciuri, incluzând campionatele județene și meciurile de la grupele de juniori aflate în responsabilitatea AJF-ului.
„Pe hârtie arată bine când vezi un lot numeros, dar în momentul în care scoți arbitrii delegați la Liga a 2-a, Liga a 3-a, la republicani, plus cei care nu pot veni din motive de serviciu sau personale, rămâi, de multe ori, cu 25–30 de arbitri. De aici începe partea grea a delegărilor”, precizează președintele.
Întrebat cum a decis să accepte conducerea arbitrajului giurgiuvean, Andrei Popazu recunoaște că nu a fost o hotărâre luată ușor.
„A fost un post pe care mi l-am dorit, dar nu l-am vrut. Știam foarte bine ce înseamnă din punct de vedere al timpului. Fiecare are un loc de muncă stabil, familie, alte responsabilități. Este o muncă titanică, pe care nu o vede toată lumea. De multe ori se vede doar delegarea afișată, nu și ce este în spatele ei”, spune acesta.
Cu toate acestea, spune că s-a bazat, încă de la început, pe ideea de echipă.
„Nu privesc treaba asta ca pe o funcție, ci ca pe o muncă de echipă. Aici încercăm să lucrăm ca o familie. Dacă nu există unitate, nu putem duce lucrurile mai departe.”
Despre perioada anterioară, cu Florin Chivulete în fruntea arbitrajului giurgiuvean, Andrei Popazu vorbește cu respect.
„Domnul Chivulete a adus un plus clar arbitrajului din Giurgiu. A promovat mulți arbitri, unii dintre ei au ajuns să reprezinte județul la nivel național. Pe partea profesională, nu avem ce să-i reproșăm. A lăsat în urmă o bază solidă”, afirmă Popazu.
Totuși, actualul președinte subliniază că realitatea prezentă vine cu propriile lipsuri și provocări, mai ales în zona numerică și organizatorică.
„Meciurile sunt multe, presiunea este mare, iar lotul trebuie mereu refăcut, completat, motivat. De aceea, în anumite perioade, am apelat la sprijinul județelor învecinate – Ilfov, București, Teleorman – care ne-au ajutat cu brigăzi atunci când am avut nevoie.”
O schimbare importantă față de sezoanele trecute este scăderea numărului de sancțiuni aplicate arbitrilor.
„În aceste șase luni am avut doar trei colegi reținuți de la delegări, și aceia pentru una-două etape. Față de alte perioade, în care existau suspendări chiar și de câteva luni, este o diferență mare”, precizează Andrei Popazu.
El pune această evoluție pe seama unei colaborări mai bune între toate părțile implicate.
„E meritul arbitrilor, al observatorilor, al echipelor. Mulți au înțeles că trecem printr-o perioadă dificilă, cu multe meciuri și un lot care, deși pare numeros, este mereu întins la maximum. Faptul că presiunea a scăzut, că au fost mai puține conflicte și discuții, ne-a ajutat pe toți.”
În mod firesc, în orice sistem de delegare apar nemulțumiri. Sunt arbitri care prind meciuri importante și arbitri care simt că apar mai rar pe liste, mai ales în perioade de play-off și play-out.
Andrei Popazu spune că a încercat, încă de la începutul mandatului, să încurajeze comunicarea directă.
„Nu mi-am dorit să existe teamă sau rețineri. Le-am spus tuturor: dacă nu ți-e comod să vorbești cu mine, vorbește cu unul dintre colegii din comisie. Important este să existe dialog, nu să rămână supărarea nespusă.”
Potrivit acestuia, delegările se fac după mai multe criterii:
- rezultatele la testările fizice;
- rezultatele la testările teoretice;
- testările video făcute periodic;
- numărul de meciuri deja arbitrate;
- disponibilitatea efectivă în ziua meciurilor;
- comportamentul în teren și modul în care arbitrii gestionează jocurile.
„Încercăm ca, la finalul turului și al returului, numărul de meciuri să fie cât de cât echilibrat între arbitri. Nu se poate perfect, dar nu vrem să existe diferențe foarte mari”, subliniază președintele.
Un alt capitol important în mandatul lui Andrei Popazu este trecerea spre digitalizare.
„Cu foaia și creionul nu se mai poate lucra în 2025. Volumul de muncă este prea mare, timpul nu ne permite. Trebuie să trecem pe sisteme digitale, atât pentru delegări, cât și pentru evidența testelor, a meciurilor, a situațiilor disciplinare”, spune acesta.
Tot în zona modernizării intră și folosirea sistemelor de comunicare între arbitri, acolo unde este posibil.
„Au fost colegi reticenți la început. Le-am spus să încerce măcar un meci cu sistemul de comunicare. Aproape toți au spus apoi că își doresc să arbitreze doar cu aceste sisteme. Te ajută să clarifici faze, să eviți meleuri, să explici decizii, să reduci tensiunile. În final, jocul curge mai bine.”
În ceea ce privește returul de campionat și anul 2026, Andrei Popazu nu ascunde faptul că urmează o perioadă complicată.
„Sistemul de play-off și play-out a ridicat nivelul fotbalului județean. Echipele se pregătesc mai serios, aduc jucători cu experiență, sunt ambiții mai mari. Automat, și presiunea pe arbitri crește”, afirmă acesta.
La nivel de organizare internă, se are în vedere:
- împărțirea responsabilităților în cadrul comisiei pentru o monitorizare mai atentă;
- întărirea brigăzilor la meciurile cu miză mare;
- utilizarea arbitrilor de rezervă acolo unde este nevoie;
- continuarea colaborărilor cu județele limitrofe în caz de necesitate.
Despre propria poziție, Andrei Popazu vorbește deschis.
„Am spus de la început că mă consider vremelnic în această funcție. Oricine vine după mine trebuie să găsească un cadru în care lucrurile să poată fi duse mai departe. Consider că aceste activități ar avea nevoie de o persoană care să se ocupe aproape full-time. Eu nu am acest timp, pentru că am și un job solicitant, și o familie, iar asta contează. Până acum am avut înțelegere acasă și le mulțumesc pentru asta, dar nu vreau să se ajungă în punctul în care să fie afectată viața personală.”
În același timp, spune că va rămâne implicat și după eventualul final de mandat.
„Indiferent cine va veni, voi fi alături și voi încerca să ajut, pentru că, până la urmă, nu vorbim despre o persoană, ci despre fotbalul din județ și despre arbitrajul giurgiuvean.”
Interviu realizat de Alexandru Mircea