Dunărea traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimele decenii, iar efectele sunt vizibile și la Giurgiu. Debitul fluviului la intrarea în România a coborât la aproximativ 1.750 de metri cubi pe secundă, de aproape trei ori mai mic decât media multianuală a lunii iulie, iar hidrologii avertizează că în următoarele zile acesta ar putea ajunge chiar la 1.500 de metri cubi pe secundă.
Situația se reflectă și la stația hidrometrică din Giurgiu, unde nivelul Dunării a ajuns la -135 de centimetri, una dintre cele mai reduse valori din această vară. Potrivit prognozelor, nivelul fluviului va rămâne în continuare foarte scăzut și în zilele următoare.
Pe malul Dunării, schimbările sunt deja evidente. În mai multe zone din municipiul Giurgiu au început să apară suprafețe întinse de nisip și pietriș, iar apa s-a retras vizibil față de nivelul obișnuit pentru această perioadă a anului. Imaginile surprinse în ultimele zile arată cât de mult s-a modificat peisajul de pe malul fluviului.
Nivelul redus al Dunării afectează nu doar aspectul fluviului, ci și activitățile economice desfășurate în zonă. Specialiștii avertizează că, pe măsură ce apa continuă să scadă, pot apărea dificultăți pentru navigația fluvială, în special în sectoarele unde adâncimea șenalului navigabil se reduce semnificativ. În mai multe puncte de pe Dunăre, autoritățile urmăresc permanent evoluția cotelor pentru a evita probleme în traficul naval.
În același timp, agricultura rămâne unul dintre cele mai afectate domenii. În sudul țării, nivelul foarte scăzut al fluviului face imposibilă alimentarea normală a unor sisteme de irigații. La sistemul Bistreț–Nedea din județul Dolj, apa nu mai poate fi pompată în canalele de irigații de aproximativ două săptămâni, iar zeci de mii de hectare de teren agricol sunt afectate. Reprezentanții Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare încearcă să mențină funcționale instalațiile prin adâncirea canalelor și coborârea pompelor la niveluri mai joase.
Hidrologii explică faptul că situația actuală este comparabilă cu anii marcați de secetă severă. În 2003, debitul Dunării la intrarea în România a fost de aproximativ 1.690 mc/s, iar în 2022 de circa 1.800 mc/s. Recordul minim rămâne însă cel din 1985, când debitul a coborât până la 1.400 mc/s.
