În urmă cu câțiva ani, puțini și-ar fi imaginat că o aplicație creată inițial pentru videoclipuri scurte va ajunge să schimbe modul în care oamenii comunică, consumă informație, își promovează afacerile și chiar își câștigă existența. Astăzi, TikTok nu mai este doar o platformă de divertisment. Pentru milioane de oameni din întreaga lume a devenit un loc unde se construiesc comunități, se lansează afaceri, se formează opinii și se nasc povești care, de multe ori, depășesc cu mult granițele internetului.
În România, fenomenul a crescut într-un ritm greu de imaginat. De la elevi și studenți până la antreprenori, artiști, profesori sau mici comercianți, tot mai mulți oameni încearcă să își găsească locul într-un spațiu dominat de algoritmi, viralitate și concurență permanentă. Pentru unii, TikTok-ul reprezintă doar câteva minute de relaxare după o zi grea. Pentru alții însă, aplicația s-a transformat într-un instrument de muncă fără de care activitatea lor nu ar mai putea funcționa la același nivel.
Dar cât adevăr există în spatele imaginilor perfecte pe care le vedem zilnic? Se pot câștiga cu adevărat bani din TikTok? Este suficient să postezi câteva videoclipuri pentru a avea succes? Ce se ascunde în spatele creatorilor care adună zeci de mii de urmăritori? Și, poate cea mai importantă întrebare, ce preț plătește un om pentru a rămâne vizibil într-o lume în care atenția publicului durează doar câteva secunde?
Despre toate aceste lucruri am discutat cu Adela Gache, creator de conținut și antreprenor online, cunoscută pe TikTok prin personajul „Veta”, un personaj care în ultimii ani a reușit să atragă o comunitate numeroasă și să transforme o idee pornită aproape din joacă într-un adevărat brand personal.

Privind astăzi profilul său, mulți ar putea crede că totul a venit natural. Mii de urmăritori, videoclipuri care ajung la zeci sau sute de mii de oameni și o comunitate care îi urmărește constant activitatea. Realitatea este însă mult mai complexă.
Înainte de TikTok, înainte de viralizare și înainte ca oamenii să o cunoască drept „Veta”, Adela era o tânără mamă care încerca să își găsească drumul într-o țară străină. Mai bine de zece ani a locuit în Germania, acolo unde și-a crescut copiii și unde a încercat să își construiască un viitor. Cu toate acestea, spune că nu s-a simțit niciodată cu adevărat acasă.
Dorul de România a rămas prezent, însă întoarcerea nu era o decizie simplă. În joc nu era doar propria viață, ci și viitorul celor doi copii ai săi.
„Îmi doream foarte mult să mă întorc în țară, dar era foarte greu. Copiii mei erau născuți și crescuți în Germania. Practic, viața lor era acolo. În plus, exista și partea financiară. În Germania mă descurcam cum mă descurcam, dar în România nu vedeam atunci o soluție clară.”
În timp ce încerca să găsească o variantă pentru viitor, a descoperit aproape întâmplător marketingul online. La început nu a acordat foarte multă atenție domeniului. Prima propunere de a intra în această lume a refuzat-o fără să stea prea mult pe gânduri. Ulterior însă, după ce a văzut alte exemple și a început să se informeze, a decis să încerce.
„Am început cu un obiectiv foarte simplu. Mi-am spus că dacă reușesc să fac câteva sute de euro în plus pe lună, suficient cât să completez veniturile unei familii din România, atunci poate voi putea să mă întorc acasă.”
Nu vorbea despre îmbogățire peste noapte. Nu vorbea despre independență financiară sau despre milioane de vizualizări. Vorbea despre o șansă.
A intrat într-un proiect de comerț online și a început să promoveze produse prin intermediul internetului. Curând a înțeles însă că într-o lume în care mii de oameni fac același lucru, simpla existență nu este suficientă. Dacă vrei să vinzi, trebuie să fii văzut. Dacă vrei să fii văzut, trebuie să găsești o metodă prin care oamenii să te observe.
Așa a ajuns pe TikTok.
„Aveam în minte o singură idee. Vizibilitate egal comenzi. Aveam nevoie ca oamenii să mă vadă.”
Ceea ce mulți nu înțeleg despre creatorii de conținut este că succesul rar apare din prima încercare. În spatele fiecărui videoclip viral există zeci sau sute de videoclipuri pe care nu le ține minte nimeni.
Adela a trecut prin aceeași experiență.
A încercat diferite stiluri de conținut. A testat idei. A filmat clipuri amuzante. A încercat să gătească. A creat scenarii. A analizat reacțiile oamenilor și a căutat constant o formulă care să o reprezinte.
„Nu a fost deloc simplu. Am încercat foarte multe tipuri de content până să găsesc ceva în care să mă regăsesc cu adevărat.”
Momentul decisiv a venit atunci când a început să experimenteze cu personaje.
La început au existat mai multe idei. Personaje diferite. Concepte diferite. Nimic nu părea însă să producă efectul pe care îl căuta.
Până într-o zi.
Atunci a apărut Veta.
Inițial, Veta nici măcar nu era personajul principal. Era doar o apariție într-un scenariu mai amplu. Publicul a reacționat însă imediat. Comentariile au început să curgă. Oamenii cereau mai multe videoclipuri cu ea. Distribuirile au crescut. Vizualizările au explodat.
„La început era Adela și Veta. După aceea am observat că oamenilor le place mai mult Veta. Încet, încet, ea a devenit personajul principal.”
Succesul nu a venit doar cu beneficii.
În paralel cu aprecierile și mesajele de susținere au început să apară și criticile. Fenomenul cunoscut drept „hate” este prezent pe toate rețelele sociale, iar TikTok-ul nu face excepție.
„Hate am avut de la început. Există oameni care te urmăresc pentru că te plac și există oameni care te urmăresc doar ca să te critice.”
Cu toate acestea, spune că nu a lăsat comentariile negative să îi schimbe direcția.
„Nu cred că hate-ul spune foarte multe despre persoana care îl primește. Cred că spune mai multe despre persoana care îl oferă.”
Un alt subiect despre care Adela vorbește deschis este cel al banilor.
În ultimii ani, internetul a fost inundat de videoclipuri și reclame care promit câștiguri rapide pe TikTok. Realitatea este însă mult mai complicată.
„Eu nu trăiesc din TikTok în sensul clasic. TikTok-ul mă ajută să îmi dezvolt activitatea. Business-ul meu și TikTok-ul merg împreună.”
Practic, explicația este simplă. Platforma oferă vizibilitate. Vizibilitatea aduce oameni. Oamenii pot deveni clienți. Din această relație apare venitul.
În opinia sa, una dintre cele mai mari greșeli pe care le fac începătorii este să creadă că numărul de urmăritori garantează succesul.
„Poți să ai 100.000 de urmăritori și foarte puține vizualizări. Contează cât de activă este comunitatea ta și cât de relevant este conținutul pe care îl faci.”
Discuția ajunge inevitabil și la fenomenul live-urilor de pe TikTok, devenit una dintre cele mai controversate metode de monetizare.
În fiecare zi, mii de utilizatori petrec ore întregi în transmisiuni live. Unii discută cu urmăritorii. Alții organizează competiții. Mulți primesc cadouri virtuale care ulterior pot fi transformate în bani reali.
Adela privește fenomenul cu rezerve.
„M-am interesat și eu. Eram curioasă să înțeleg de ce stau oamenii câte șapte, zece sau chiar douăsprezece ore în live. Din câte am înțeles, mulți fac bani din donații și cadouri. Personal, nu sunt de acord cu acest model.”
Ea consideră că există o diferență între a folosi TikTok-ul pentru a dezvolta o activitate și a transforma atenția oamenilor într-o sursă permanentă de donații.
În același timp, recunoaște că fenomenul există și că pentru anumite persoane reprezintă o sursă importantă de venit.
Întrebată cât de important este TikTok-ul pentru societatea actuală, răspunsul său nu este nici radical pozitiv, nici radical negativ.
„TikTok poate fi ceva foarte bun, dar poate fi și ceva foarte rău.”
Consideră că platforma oferă acces rapid la informații, oportunități pentru antreprenori și un spațiu unde oamenii pot învăța lucruri noi. În același timp, atrage atenția asupra conținutului care poate influența negativ utilizatorii și asupra modului în care uneori copiii sunt transformați în instrumente pentru obținerea de vizualizări.
„Nu am o problemă cu părinții care își arată copiii pe internet. Problema apare atunci când copilul devine produsul principal de conținut.”
Poate cea mai importantă concluzie a întregii discuții este însă legată de autenticitate.
Într-o perioadă în care mulți sunt dispuși să facă orice pentru câteva secunde de atenție, Adela spune că succesul real nu poate fi construit pe lucruri care nu te reprezintă.
„Le-aș spune tuturor celor care vor să devină creatori de conținut să nu facă niciodată lucruri care nu îi reprezintă doar pentru vizualizări. Să nu își încalce principiile și să nu uite cine sunt.”
Poate că tocmai aici se află răspunsul la întrebarea din titlu.
Da, se pot face bani pe TikTok.
Da, există oameni care au transformat platforma într-o afacere.
Da, există persoane care câștigă sume importante din conținutul publicat online.
Dar în spatele fiecărei povești de succes există ani de muncă, încercări, greșeli, sacrificii și momente în care renunțarea pare cea mai simplă soluție.
Iar prețul pe care îl plătești nu este întotdeauna financiar.
Uneori este timpul petrecut departe de familie.
Alteori este presiunea de a fi permanent prezent.
Alteori sunt criticile venite din partea unor oameni care nu te cunosc.
Sau poate este simplul fapt că trebuie să lupți în fiecare zi pentru a rămâne relevant într-o lume care uită extrem de repede.
Acest material deschide o serie de articole dedicate fenomenului TikTok și impactului pe care rețelele sociale îl au asupra vieții de zi cu zi. În perioada următoare vom sta de vorbă cu antreprenori, creatori de conținut, specialiști și oameni care și-au construit comunități importante în mediul online pentru a înțelege mai bine cât de mult influențează aceste platforme societatea modernă, modul în care comunicăm, muncim și ne informăm. Fiecare poveste va aduce o perspectivă diferită asupra unei realități care face deja parte din viața a milioane de oameni.
Povestea Adelei Gache este doar începutul. În episoadele următoare vom descoperi și alte experiențe, alte provocări și alte moduri în care TikTok-ul a schimbat destine, afaceri și comunități.
Mai multe despre activitatea Adelei Gache…
