1 Iunie – Ziua Copilului şi de ce a fost aleasă această dată pentru a celebra copilăria.

Andreea Morosanu – Editor

Săptămâna Giurgiuveană urează un călduros La Mulţi Ani, tuturor copiilor!

1 iunie reprezintă puritatea, o zi plină de voioşie şi căldură sufletească. Ziua de 1 iunie este încărcată cu foarte multe emoţii, sentimente pure care ne trimit cu gândul direct la inocenta, naivitate, bunătate şi capacitatea de a fi fericit în orice moment. Zâmbetele celor mici, bucuria pe care o emana prin toţi porii ne teleportează fără doar şi poate alături de ei în lumea complexă a copilăriei, este acea zi în care uitat de tot şi ne bucurăm alături de ei de lucrurile mărunte, de baloanele de săpun de râsetele lor molipsitoare şi parcă ne hrănim cu miile de chiote şi râsete de bucurie. Este acea zi, care ne încarcă cu energie pentru întreg anul, şi fără să vrem ne întoarcem în anii copilăriei, către acele clipe când grijile mari erau departe şi când credeai că e o adevărată tragedie când luai o notă mică la şcoală sau nu primeai jucăria dorită.

            1 iunie este ziua în care aniversam miracolul naşterii şi al purităţii, ziua copiilor. În apropierea zilei de 1 iunie apare întrebarea: oare de ce a fost aleasă această zi pentru a sărbători ziua copilului?

Numele de Iunie vine din cuvântul latin „Iuniores” care înseamnă „cei tineri”, Iunie este luna cu cele mai lungi zile ale anului în emisfera nordică. În România, luna iunie este denumită „cireşar”, lună în care se coc cireşele – fructele preferate ale copiilor. Din luna iunie începe vară, anotimpul preferat al copiilor, anotimpul care creează echilibrul între muncă şi odihnă. În luna iunie înfloreşte trandafirul – o floare firavă dar puternică catifelată şi cu un parfum unic, floare cu care pot fi comparaţi micuţii noştrii.

Acestea sunt unele dintre motivele pentru care ziua de 1 iunie a fost aleasă pentru a sărbători ziua copilului.

Ziua copilului în prezent, este sărbătorită în peste 50 de ţări, dar nu toate ţările sărbătoresc ziua copilului pe 1 iunie. Pe parcursul unui an sunt două zile în care sunt sărbătoriţi toţi copiii: 1 iunie – ziua internaţională a copilului, sărbătorită încă din anul 1953, şi 20 Noiembrie – ziua universală a copiilor.

Această zi de sărbătoare poate fi celebrata prin organizarea de diverse activităţi, la care, de multe ori pot participa şi adulţii.

Cum în România, ziua de 1 Iunie este declarată zi liberă, este un bun prilej de a lăsa totul deoparte şi ne putem întoarce în timp alături de cei mici pentru a sărbătorii ziua copilului. Fiecare dintre noi am fost şi suntem copiii părinţilor noştri.

            1 iunie este momentul în care avem dreptul să punem pauză pentru 24 h vieţii noastre de adulţi, şi să trăim alături de cei mici momente unice, este ziua în care redevenim copii, măcar pentru o zi.

            A fi copil înseamnă bucurie, înseamnă să ai parte de acea bucurie nedisimulată şi să fi sincer în toate acţiunile tale. Un copil nu ştie să îşi ascundă trăirile, sentimentele, emoţiile. Un copil este încântat de orice, zâmbetele şi bucuria acestora sunt sincere şi contagioase. A fi copil înseamnă a fi curajos, înseamnă planuri îndrăzneţe cu visuri măreţe fără a analiza prea mult consecinţele, înseamnă trăire fără mărgini la o intensitate pe care astăzi, noi adulţii, ne-o refuzăm cu încăpăţânare. Atunci când eşti doar un pui de om, imposibilul pare posibil, trăieşti clipă.

Oare de ce ne pierdem tot acest curaj atunci când creştem şi ne înfrânam atât de tare speranţele? Oare de ce ne înstrăinam de acea fericire şi seninătate pentru a ne încrunta în faţa noului şi imprevizibilului? Oare când am împins cu putere copilul în interior şi i-am interzis să mai iasă la suprafaţă?

Să fi copil înseamnă curaj, înseamnă paşi mici dar siguri spre viaţa, înveţi să îţi înfrângi fricile, înveţi să fi creativ şi îţi pui cu încredere în practică cele mai inovative idei, fără să te temi de eşec, pentru că ştii că poţi. Nu îţi pasă de părerea celor din jur, nu îţi pasă de eşec, o iei de la capăt, cauţi alte strategii, transformi totul în jur şi este minunat, lăsându-ţi amprenta pe oriunde te duci.

Când creştem, uitam secretul acestui curaj. Parcă ni se ridică un zid şi începem să privim doar către lucruri mărunte. Ne setam obiective mărunte, şi de cele mai multe ori, nici către acelea nu ne parcurgem drumul, pentru că intervine frică de eşec şi de părerea celor din jur. Visele măreţe par iluzorii şi chiar de prost gust, rişti să pari nebun şi de cele mai multe ori îţi abandonezi dorinţele.

Nu ar strica începând cu ziua de astăzi, să lăsăm deoparte rigiditatea uneori, şi să ne oprim din alergătura aceasta perpetua, să începem să ne axăm pe anumite visuri, plăceri, dorinţe pe care să le ducem la capăt fără teamă, fără a ne pasă de părerea celor din jur, pentru că niciodată nu avem de unde să ştim ce ne rezervă viaţa.

Poate nu ar strica să ne amintim de toate acestea, poate nu ar fi rău să redevenim din când în când nişte copii mari, care să se bucure nedisimulat de lucrurile înconjurătoare.

Copilăria este un surâs al vieţii care nu ar trebui să ne părăsească niciodată. Străluciţi şi deschideţi-vă aripile spre zări înalte!

La mulţi ani tuturor copiilor şi la mulţi ani sufletelor de copii care zac în adulţi!