PERLE din PNRR – TRANSPORTURI (PARTEA a II-a)

Deși elaborat de specialiști, în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă remarcăm multe expresii și concluzii mai puțin tehnice și mai degrabă filologice. În PNRR am regăsit următoarele precizări: ,,Referitor la starea tehnică a drumurilor publice, 41,4% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi grele şi 48,2% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare aveau durata de serviciu depăşită, fiind necesare noi lucrări de modernizare.” Îmbrăcăminţile grele de la Drumuri! Chiar nu înţelegeam ce pot însemna. Un drum cu durata de serviciu depăşită, în principiu se reabilitează, nu se modernizează.,,În prezent, este necesară revizuirea obiectivului de siguranță rutieră în vederea implementării „viziunii 0” în domeniul siguranței rutiere, precum și a măsurilor aferente prevăzute în MPGT”. Viziunea 0 este, în fapt, un model de strategie adoptat de ţările europene, în vederea corelării măsurilor de siguranţă la un scop, respectiv o ţintă care urmăreşte 0(zero) victime din accidente rutiere. Este vorba despre acele ţări care, prin măsurile de siguranţă rutieră deja adoptate la momentul deciziei implementării viziunii 0, aveau deja un număr mic de incidente rutiere şi de victime din accidente rutiere. Aşadar, noi ne propunem prin PNRR să trecem din poziţia cea mai jos din clasamentul ţărilor europene- în ceea ce priveşte numărul de accidente rutiere şi victime din accidente rutiere- şi să ajungem instant pe primul loc. Foarte optimişti! Le recomandăm să propună mai multe etape, până la a adopta direct „viziunea 0”, pentru că NU SUNT CREDIBILI. ,,Infrastructură de transport subdimensionată, poluantă și slab întreținută, care generează zone cu trafic supradimensionat, ambuteiaje și reduceri semnificative ale vitezei optime de deplasare”; Infrastructura de transport poluează? Autovehiculele poluează! Şi doar autovehiculele care nu sunt electrice sau pe hidrogen. Reforma se numeşte ”Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră”. Ce facem, aplicăm decarbonizare la infrastructură? La pământul din terasamente şi poduri? „Infrastructura de transport generează zone cu trafic supradimensionat”. Pardon! Poate cerere de transport în creştere generează, doar pe modul de transport rutier, un volum de trafic mare la care infrastructura de transport EXISTENTĂ nu poate face faţă. De ce este slab întreţinută? Ministrul Transporturilor a aşteptat PNRR? A ştiut că vine?,,Noduri urbane cu conectivitate redusă la rețelele de transport”.Poate poli urbani sau poate poli de creştere economică(definiţi şi prin MPGT) „O infrastructură de transport în care drumurile, în principal sub forma unei singure benzi pe sensul de mers, contribuie la creșterea poluării mediului, a impactului asupra schimbărilor climatice și a numărului alarmant de incidente de trafic”- Infrastructura de transport prin Drumuri contribuie la creşterea poluării?! Foarte ciudat. Rămânem la ideea că, totuşi, autovehiculele poluează şi, în special prin emisiile de CO2, singurul aspect care are legătură cu reforma „Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră”. Trecand peste acest limbaj de proză, totuşi constatăm că, la nivelul reţelei de drumuri existente, PNRR nu intervine aproape cu nimic, deşi acuză o stare deficitară a acesteia. ,,În plus, capacitatea insuficientă a rețelei de infrastructură a limitat posibilitatea de a prelua creșterea deplasărilor de mărfuri și pasageri în zonele puternic congestionate și, în special, la intrările în orașele mari, ceea ce a dus la ambuteiaje de trafic și, în consecință, la înrăutățirea parametrilor de calitate a transportului și la respectarea obiectivelor impuse de reglementările europene” Prin înrăutăţirea parametrilor de calitate a transportului s-a ajuns, în mod uimitor, la respectarea obiectivelor impuse de normele europene. Altfel nu se putea! ,,Cele trei provincii istorice românești sunt separate de Carpați. După cum se menționează în Raportul de Țară 2019 nu există în prezent nicio trecere a acestor munți cu un drum mai mare de o bandă pe sens, timpul de călătorie dintre principalele orașe ale României fiind exagerat de lung.” Timpii de călătorie în România sunt exagerat de lungi! Un limbaj de lemn, dar în primul rând lipsit de concret, de un ordin de mărime. ,,În ultimii 10 de ani, schimbările rapide din zonele urbane au dus la dezvoltarea zonelor rezidențiale și comerciale și la extinderea spațiului urban, integrând drumurile naționale în rețeaua rutieră a localităților, de-a lungul zecilor de kilometri, cu consecințe directe asupra parametrilor de funcționare și a siguranței pe care drumurile naționale trebuie să le ofere.” Ori sunt zone urbane ori sunt localităţi. Dar de zone metropolitane ce spuneţi?Formularea este specifică unui limbaj de lemn. „Schimbările rapide din zonele urbane au dus la dezvoltarea zonelor rezidenţiale şi comerciale”. Care schimbări? Care schimbări rapide?Întregul PNRR duce cumva lipsă de subiect pentru că NU este specific şi NU identifică probleme, soluţii şi randamentul soluţiilor la probleme.În sustinere, câteva aspecte similare, din media:https://www.zf.ro/…/pnrr-proza-1-203-pagini-plus-anexe… ,,PNRR, o proză pe 1.203 pagini plus anexe, care costă 29,2 mld. euro, dar care nu are nicio ţintă clară despre cum va arăta România peste 5-10 ani. Eu sper că nu va ajunge ca sălile de sport făcute de Năstase sau bazinele de înot ale Elenei Undrea, care au ajuns în paragină. PNRR ar trebui să înceapă cu renovarea Palatului VictoriaOpinie Cristian Hostiuc, director editorial ZF” „Alte mari centre urbane din România, cum ar fi Cluj-Napoca, au cunoscut evoluții accelerate în ultima vreme, infrastructura acestor orașe devenind puternic subdimensionată în raport cu densitatea și activitatea economică actuală a populației”. Infrastructura a devenit puternic subdimensionată = limbaj de lemn. Care infrastructură? Sperăm ca măcar aceea de transport, nu? ,,Astfel, necesitatea de a investi în dezvoltarea unei rețele de transport curate, moderne și durabile, care să asigure conectivitatea și accesibilitatea locuitorilor la toate regiunile țării și ale Uniunii Europene și care să ușureze traficul urban, devine din ce în ce mai presantă.” Remarcăm din nou un limbaj netehnic: reţea de transport curată, nu murdară şi trafic uşurat!; ,,Digitalizarea infrastructurii de transport prin implementarea de noi tehnologii și sisteme informatice cum ar fi: Sisteme Inteligente de Transport (ITS), Sistemul European de Management al Traficului European (ERTMS) în transportul feroviar.” Sistemele Inteligente de Transport (ITS) sunt deja introduse!Digitalizarea are legătură cu crearea unei baze de date digitale, uşor accesibile, la nivelul şi pentru infrastructura de transport. Această bază de date digitalizată are ca reper primordial infrastructura în sine şi mai apoi sistemul de transport inteligent.Sistemul de transport intelingent are legatură cu utilizatorul la nivel optic şi mai deloc cu digitalizarea. ,,3. Descrierea reformelor și a investițiilor 3.1. Reforme A. Reforma 1 (R1): — Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră: Îmbunătățirea cadrului strategic, legal și procedural pentru tranziția către transport sustenabil Provocări abordate și obiective În prezent, sectorul transporturilor beneficiază de o viziune strategică definită prin Master Planul General de Transport și prin reglementări specifice fiecărui mod de transport, în acord cu cele definite la nivel european. Cu toate acestea, măsurile necesare pentru a asigura tranziția către un transport sustenabil sunt disparate și lipsește armonizarea cadrului strategic și legislativ sectorial care să conducă spre atingerea acestei viziuni pe termen mediu și lung.” Există un cadru legislativ, doar că nu se conformează se pare… aşa că nu îl amintim noi. Este vorba de Programul de Strategie Naţională devenit lege – Legea nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea I Reţele de transport.