Pe 7 decembrie 2025, bucureștenii sunt chemați din nou la urne pentru a-și alege primarul general, după ce fostul edil, Nicușor Dan, a câștigat alegerile prezidențiale și a devenit oficial președintele României. Capitala intră astfel într-un moment politic rar întâlnit: alegeri anticipate pentru cea mai importantă primărie din țară, desfășurate într-un climat tensionat, cu mize politice uriașe, sondaje strânse și o campanie electorală care se anunță una dintre cele mai dure din ultimii ani. Fotoliul de la Primăria Capitalei redevine premiul cel mare al scenei politice, cu buget de miliarde, proiecte blocate sau întârziate, infrastructură deficitară și un oraș care, dincolo de dezbaterile ideologice, are nevoie urgentă de soluții pentru termoficare, trafic, urbanism haotic și investiții în infrastructură publică.
Favoriții momentului sunt deja clar conturați. Din partea Partidului Social Democrat, candidatul oficial este Daniel Băluță, actualul primar al Sectorului 4, cunoscut pentru proiectele de modernizare a infrastructurii din zona sa, considerat de PSD drept omul care poate readuce Primăria Generală în curtea social-democraților. PNL îl propune pe Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6, care vine cu imaginea unui administrator pragmatic, susținut de un electorat urban și de o parte dintre simpatizanții dreptei care în trecut l-au votat pe Nicușor Dan. Uniunea Salvați România mizează pe liderul Cătălin Drulă, care a confirmat public candidatura și promite o administrație digitală, transparentă, fără compromisuri și fără influențe politice. AUR intră în cursă cu Anca Alexandrescu, jurnalist și actual politician, care abordează un discurs critic la adresa sistemului politic actual și încearcă să mobilizeze electoratul nemulțumit. PUSL îl readuce în prim-plan pe fostul primar al Sectorului 3, Liviu Negoiță, care încearcă o revenire după ani de absență. Pe lângă aceștia, scena politică include și candidați independenți, precum Ana Ciceală, consilier local cu notorietate, dar și alți posibili candidați care ar putea rupe voturi decisive în turul final.
Motivul anticipatelor este unul fără precedent în istoria recentă a Capitalei – plecarea prematură a unui edil în urma câștigării alegerilor prezidențiale. Astfel, Bucureștiul intră într-o perioadă de tranziție administrativă, condus pentru moment de un primar interimar, până la instalarea noului primar ales. Situația complică și mai mult jocurile de culise dintre partide, care, dincolo de lupta pentru fotoliul de primar general, poartă negocieri subterane pentru viitoarea majoritate din Consiliul General al Municipiului București. Aici se poate decide, de fapt, cine va putea guverna efectiv orașul și cine va fi blocat de voturi politice, indiferent de cine câștigă funcția de primar general.
Sondajele publicate până acum arată o cursă foarte strânsă între Daniel Băluță și Ciprian Ciucu, ambii fiind creditați cu peste 24–26% din intențiile de vot. Cătălin Drulă se situează în jurul a 15–18%, în timp ce Anca Alexandrescu ar putea depăși pragul de 8–10%, capitalizând discursul anti-sistem. Candidații independenți, deși nu au șanse reale să câștige, pot schimba echilibrul prin redistribuirea voturilor. Pe scurt, Capitala se împarte în trei mari curente: electoratul tradițional și conservator, electoratul urban-liberal și electoratul anti-sistem, care nu se mai regăsește în nicio ofertă politică clasică.
Campania care urmează va fi scurtă, intensă și decisivă. Partidele pregătesc deja strategii de mobilizare a electoratului și campanii agresive în presă și online. Mizele sunt multiple: PSD vrea să revină la conducerea Capitalei după eșecul din 2020; PNL joacă totul pe o singură carte pentru a demonstra că poate administra marile orașe; USR își apără electoratul câștigat odată cu Nicușor Dan; AUR încearcă să răstoarne calculele tradiționale ale politicii, iar independenții mizează pe votul de protest. Dincolo de strategii, realitatea orașului rămâne aceeași: străzi pline de gropi, trafic sufocant, rețele de termoficare vechi de zeci de ani, spitale fără investiții majore și o capitală care își dorește modernizare, dar se lovește constant de birocrație și interese politice.
Cum va arăta viitorul Capitalei și cine va primi mandatul de a-l construi rămâne de văzut până pe 7 decembrie 2025. Până atunci, scena politică se poate schimba oricând – iar de ce nu, poate chiar va apărea un nou „Călin Georgescu”, dintre cei care astăzi par fără șanse, dar pot deveni surpriza acestei campanii.