Armistițiul de la Slobozia, Legea educației și Basarabia
Am o propunere pentru legile educației:
Cum ar fi ca în ciclul gimnazial să fie introduse ore de istorie în care copiii să afle evenimentele desfășurate de-a lungul timpului în județul în care se află școala lor?
Sper ca aceste ore de istorie locală își vor găsi locul alături de orele de educație pentru viață, juridică, economică și de sănătate.
Să vă dau un exemplu de eveniment istoric, petrecut într-o localitate din județul Giurgiu, pe care îl reprezint în Senat:
La 24 august 1807, Imperiul Otoman și Rusia, aflate în război, stabilesc o convenție de armistițiu care se încheie la Slobozia, o mică localitate din ceea ce era raiaua Giurgiu.
Nemulțumit de condițiile impuse de partea turcă, (considerate umilitoare de armata rusă), țarul refuză semnarea armistițiului, cu toate că otomanii acceptaseră prezența militară rusă în partea de Sud a Moldovei, cunoscută drept Basarabia. Războiul ruso-turc avea să se încheie în 1812 prin Pacea de la Bucuresti, ironia istoriei, iar Rusia, invocând tocmai acordul nesemnat în 1807 pentru ocuparea părții de sud a Moldovei, anexează teritoriul dintre Prut și Nistru, pe care îl denumesc …Basarabia.
În istoria modernă-contemporană a țării noastre, luna august pare să fi fost rezervată relației zbuciumate dintre România (în diversele ei forme de organizare statală) și Rusia țaristă sau sovietică.
Să ne amintim așadar ce s-a întâmplat în august:
La 23 august 1939 a fost semnat pactul Ribbentrop – Molotov, acordul dintre Hitler și Stalin pentru împărțirea Europei, prin care
Germania dădea undă liberă URSS pentru ocuparea Basarabiei, fapt realizat în mai puțin de 1 an.
Nu puțini români cunosc în mod direct și momentul începutului bătaliei de la Stalingrad, 23 august 1942, în care sute de mii de soldați români au fost răniți, au murit ori au luat drumul suferinței în lagărele din Siberia.
Multă lume cunoaște momentul istoric de la 23 august 1944, actul Regelui Mihai de întoarcere a armelor împotriva Germaniei hitleriste. Astfel s-a evitat distrugerea României de către armata roșie. Nu știu ce a fost la vremea respectivă în sufletul tânărului rege român, dar distrugerea localităților de către armata rusă în agresiunea din Ucraina de astăzi, ne arată ce s-ar fi putut întâmpla și la noi.
Excepția acestei istorii zbuciumate a lunii august este reprezentată de Ziua Independenței Republicii Moldova, declarată la 27 august 1991.
La Mulți Ani Republicii Moldova! La Mulți Ani fraților noștri de peste Prut!
