DEPUTATUL ANDREI ALEXANDRU – La nivelul Alianţei Nord-Atlantice, România îşi consolidează imaginea de membru serios

Luna noiembrie a fost una încărcată, ca activitate, atât în cadrul Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cât şi în plenul Camerei Deputaţilor. Cea mai importantă realizare este, însă, votul dat de parlamentari pentru legea prin care Armata va achiziţiona şapte sisteme de rachete sol-aer Patriot cu echipamentele necesare.

După ce a fost adoptat cu unanimitate de voturi de colegii din Senat, proiectul a intrat în dezbaterea Comisiei de Apărare din Camera Deputaţilor, care l-a avizat tot cu unanimitate de voturi, iar după acest aviz, au urmat dezbaterile în plenul Camerei, unde, de asemenea, a fost adoptat. În cazul acestui proiect, Camera Deputaţilor este for decizional.

Este vorba despre achiziţionarea, de către Armata Română, a sistemelor de rachete sol-aer Patriot cu echipamentele necesare, valoarea contractului fiind de 3,9 miliarde de dolari, fără TVA.

Primul sistem va fi cumpărat până la sfârşitul acestui an, fiind deja primită scrisoarea de acceptare de la partea americană, valoarea acestui fiind de 764.780.000 dolari fără TVA.

Prin aprobarea acestei legi, care se adaugă celorlate programe aflate deja în derulare, România începe să-şi respecte obligaţiile pe care ca membru cu drepturi depline al Alianţei Nord-Atlantice, respectiv de a aloca 2% din PIB pentru Ministerul Apărării Naţionale, întărindu-şi capabilităţile de apărare şi de descurajare.

Pentru România, este un pas crucial, pentru că în acest mod lista lungă de necesităţi a Armatei României s-a mai scurtat. Poate este greu să vedem necesitatea acestor achiziţii, dar hai să ne întrebăm: cât costă securitatea noastră, a copiilor noştri, a familiilor noastre?

Trăim vremuri de pace, conflictele sunt în jurul nostru, dar nu fac parte din viaţa noastră de zi cu zi. Nu mai ştim ce este războiul şi nici nu trebuie să aflăm, dar trebuie să conştientizăm cu toţii cât de importantă este capacitatea ţării de a ne apăra, individual şi în contextul Alianţei Nord-Atlantice.

Totuşi, transformarea şi modernizarea Armatei se poate face doar cu susţinerea populaţiei. Pentru ca acest lucru să se materializeze, cetăţenii trebuie să fie informaţi corect despre importanţa acestor demersuri. Poate o pondere egală cu procesul de înzestrare o are şi această iniţiativă de susţinere a Armatei României de către întreaga naţiune.

La nivelul Alianţei Nord-Atlantice, România îşi consolidează imaginea de membru serios.

După o perioadă în care cheltuielile pentru apărare în statele europene au scăzut dramatic, România se raliază la recomandările NATO şi alocă 2% din PIB.

Trebuie să avem în minte că acesta este doar începutul şi că fiecare trebuie să contribuim, îndeplinindu-ne rolul cel mai apropiat.

Chiar dacă ne înarmăm, nu vrem să mergem la război, dar trebuie să fim pregătiţi şi să întărim eforturile NATO pe flancul estic, în aşa fel încât politica de descurajare să fie una solidă şi credibilă!

Datoria noastră, ca parlamentari, şi a mea, în special, ca membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi a tuturor celor implicaţi în domeniul apărării şi securităţii naţionale, este de a explica oamenilor necesitatea acestor investiţii, pentru a proteja graniţele şi integritatea României, dar şi pentru protecţia noastră, a tuturor, ca personae.

De asemenea, trebuie să explicăm că aceste investiţii sunt menite a asigura un climat de pace, dar şi de a întări eforturile NATO pe flancul estic, astfel încât politica de descurajare să fie una solidă şi credibilă.

În perioada imediat următoare, voi propune colegilor mei din Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională organizarea unor campanii de cunoaştere, a unor mese rotunde, la care să participăm şi să informăm, astfel oamenii cât mai multe lucruri despre programul de înzestrare al Armatei Române, justificându-ne, astfel, votul favorabil acordat acestui program.

Suntem datori să facem aceste demersuri, pentru că românii trebuie să fie în cunoştinţă de cauză, să afle în mod transparent modul în care se cheltuie banii publici.