GASTRITE

Mai întâi, este foarte importantă definirea unor termeni:

Dispepsie=durere/disconfort localizat în etajul abdominal superior, cu caracter persistent/recurent;

Gastritele=grup heterogen de afectiuni caracterizate prin leziuni inflamatorii ale mucoasei gastrice.

 Gastritele sunt de mai multe tipuri în funcție de localizarea acestora la nivelul stomacului, aspectul pe care mucoasa gastrică îl are la examenul endoscopic, tipul histopatologic.

 Diagnosticul pozitiv de gastrită este pus doar în urma examenului histopatologic. Nu se poate pune ca diagnostic de certitudine pe baza semnelor si simptomelor, analize de sânge, etc. Veți auzi de multe ori oameni care se plâng de faptul ca au gastrită fără ca aceștia sa fi făcut un examen endoscopic in urma căruia să se ia și o biopsie și astfel să se pună diagnosticul de certitudine.

Clinic:

  • Pacienti asimptomatici
  • Sindrom dispeptic
  • Anemie feripriva/megaloblastică
  • Hemoragie digestiva superioara.

Pentru proba biopsie se fac minim 5 recoltări din zone diferite a stomacului pentru a putea cuprinde o arie cât mai mare din mucoasa gastrică; dacă există leziuni vizibile la momentul examenului endoscopic, se va preleva țesut gastric și de la acel nivel.

Cauze:

 Cauzele gastritelor sunt variate. Printre cele mai importante, amintim:

  • Consum de alcool, cafea
  • Infectia cu H. Pylori
  • Administrare de medicamente pe cale orala precum aspirina sau antiinflamatoare non steroidiene
  • Situații de stress major(traumatisme, stress chirurgical), etc.

 Gravitatea simptomelor si semnelor crește în funcție de vârstă, tipul preparatului ingerat, cantitatea ingerată, macanism de acțiune, istoric de hemoragie digestivă superioară sau de ulcer gastric, etc.

 În cazul unei gastrite cu H. Pylori, există mai multe metode de diagnostic:

Invazive (EDS si biopsie gastrica antru + corp):

  • frotiu și examen microscopic direct;
  • examen histologic, colorație Giemsa;
  • test rapid la ureaza;
  • culturi bacteriene;

Non-invazive:

  • teste serologice (IgG anti-HPylori, ELISA);
  • test respirator carbon-uree;
  • antigen H.Pylori fecal;
  • detecție prin PCR (greu accesibil, cost ridicat);

!!!! Testarea se face la 14 zile de la oprirea inhibitorului de pompă de protoni, la 28 de zile de la oprirea antibioticului și a medicației cu bismut.

 Primul pas după depistarea H. Pylori este de a trata infecția iar în acest sens există mai multe scheme de tratament:

  1. Terapia secvențială, 10-14 zile:

IPP+Amoxicilina apoi IPP+Claritromicină+Metronidazol

  • Terapia concomitentă, 10-14 zile:

IPP+Amoxicilină+Claritromicină+Metronidazol

  • Tripla terapie cu levofloxacină, 10-14 zile:

IPP+Amoxicilină+Levofloxacină

  • Cvadrupla terapie cu bismut, 10-14 zile:

IPP+Bismut+Tetraciclină+Metronidazol

 După determinarea cauzelor gastritei și tratarea acestora, gastrita trebuie ținuta sub control și evaluată periodic prin exmene de specialitate.

 Trebuie avut în vedere faptul că majoritatea pacienților cu gastrită prezintă forma erozivă a acesteia, astfel încât aceștia pot pierde sânge fără a fi conștienți de acest lucru, această forma de gastrită fiind și cea care progresează cel mai repede spre ulcer gastric. Orice modificare a scaunului(scaun negru, lucios, urat mirositor, asemănător cu păcura), orice senzație de reflux, greață, vărsături, etc trebuie investigate.

 Principalul tratament (după cel medicamentos) este reprezentat de un regim bogat în fructe și legume, scăderea aportului de carne, alcool, renunțarea la fumat, oprirea consumului de cafea și băuturi carbogazoase.